De cate ori cursul leului fata de euro depaseste un ‘prag psihologic’ sau ajunge la ‘valori maxime istorice’ media, politicienii dar si o buna parte dintre oamenii de rand intra in panica. In ultimele zile, leul a atins din nou astfel de valori maxime (adica s-a depreciat catre niveluri record) in fata monedei unice, generand un flux de ‘breaking news’.

In realitate, cifrele arata asa: in anul 2020, leul s-a depreciat fata de euro cu ceva mai putin de 1,9%, adica sub nivelul inflatiei de 2,1%. Este putin, oricum ai gandi. Acum, in primele 3 luni ale anului 2021, leul s-a depreciat cu putin sub 1,15%. Mai mult, daca ne uitam in jur, la tarile membre UE care nu sunt in zona euro si au un regim liber de fluctuatie a monedei nationale fata de euro, observam ca lucrurile stau asa: fata de zlotul polonez leul s-a apreciat in primele 3 luni din acest an cu aproximativ 1%, fata de coroana ceha este mai slab cu 1,6%, fata de forintul ungar s-a depreciat cu 1,4% iar fata de hruna croata cu 0,8%. In fata lirei turcesti, care este de fapt una din cauzele majore a miscarilor pe leu si pe celelalte monede emergente in ultimele zile, leul s-a apreciat in primul trimestru cu aproximativ 5,2%. Caderea abrupta a lirei din ultimele doua saptamani a generat un efect de ‘contagiune’ pentru majoritatea valutelor emergente (inclusiv ale tarilor din cadrul UE) chiar daca nu neaparat o sincronizare a miscarilor de curs.

Asadar, moneda noastra nationala nu a avut un prim trimestru prea bun in comparatie cu celelalte monede din regiune, dar nici unul asa de rau, in conditiile economice si ale crizei de sanatate cunoscute. Pentru o tara unde inflatia este cu 1 – 2 procente mai mare decat media din zona euro, este normal ca moneda sa se deprecieze cam in aceeasi masura. Am putea sa avem o performana mai buna? Cu siguranta ca da, in cazul in care am avea un buget echilibrat (cu surplus bugetar eventual), exporturi care sa depaseasca importurile sau macar intrari de capitaluri suficiente incat sa realizam un surplus de cont curent. Nu suntem in aceasta situatie si probabil va mai dura ani buni pana ce structura economiei si absorbtia de fonduri europene vor permite o astfel de performanta.

Ce inseamna pentru omul obisnuit deprecierea leului cu 1,15% in 3 luni? Ca efect direct, ratele la creditele in valuta vor creste in aceeasi masura, ca si facturile exprimate in echivalent euro – adica cele la telecomunicatii si unele utilitati. Ca efect indirect, se vor majora in perioada urmatoare mai multe preturi, pentru marfurile care necesita transport, sau pentru producerea carora este utilizata energie. Dar aceste majorari ar trebui sa fie mult mai mici de 1,5%. In plus, in perioada urmatoare este foarte posibil la leul sa ‘se intareasca’ in fata euro si sa recupereze din pierdere ultimelor zile, pentru ca aceste miscari pe pietele valutare au de multe ori o componenta emotionala mai mult decat una fundamentata pe date economice sau evenimente politice ori sociale de durata. Mai mult, Banca Nationala va interveni si ea pe piata pentru a ‘calma spiritele’, daca deprecierea leului se duce dincolo de valori rezonabile.

Altfel spus, leul a oferit cateva zile de ‘breaking news’, dar nimic nu s-a schimbat cu adevarat in viata noastra. Criza de sanatate, accesarea banilor de la UE si digitalizarea administratiei sunt subiecte cu un impact economic mult mai mare pe termen mediu si lung, decat volatilitatea de cateva zile a monedei nationale.

Share